miercuri, 20 ianuarie 2010

Snowman


Fara sa stim de unde vine ”omul de zapada”, cine l-a creat, cine l-a cunoscut si cat de bine, ne bucuram de prezenta lui ori de cate ori il vedem. Un lucru insa stiu sigur, in copilaria mea era mult mai frumos. Avea tot ce-i trebuie, chiar devotament din partea noastra, era un prilej bun pentru a ne dovedi creativitatea. Cu toate astea ajungeam la un profil standard din trei bulgari de zapada (se putea face si dintr-un singur bloc, dar era uratel), de dimensiuni diferite in ordine descrescatoare. Imi placea sa fie putin dolofanel, sa aiba ochii, nasturii negrii din carbune, nasul rosu din morcov. Ma certam cu bunica pt o oala/cratita/galeata sa-i pun ca palarie. Dupa ce furam si o matura cu batul lung, cea mai buna pe vremea aia (chiar nu intelegeam la ce le folosea matura, dc afara era zapada) ii tranteam si un fular la misto si eram cel mai fericit pescarus din ziua aia.


5 comentarii:

sultana spunea...

chiar asa. ăsta e horror, snowman de criza. n-am reusit in iarna asta sa construiesc unul pt copil, in ciuda dorintei arzatoare de ambele părți. ba zapada e prea afinata si lipicioasa, ba e fleasca. parafrazez si spun ca nici zapada nu mai e ce-a fost. sau poate de aia. hai duminica sa faci unul la noi, avem zapada din belsug, ne cam plingem de febra la brate :)

Pescarusu spunea...

s-a facut. Facem unul mare, baban. Sa vedem ce iese. Doar sa nu inghete zapada. Aveti scara dubla?

sultana spunea...

nu avem nicio scara, dar avem bunavointa. haideti la zapada si vedem ce forma va iesi din ea. ma duc sa pun vinul la fiert.

Rodica spunea...

Asta-i fantoma celui din gradina bunicii....

Pescarusu spunea...

:))
e urat cu draci