Casuta din povesti

Muzeul Ţăranului Român şi Atelierul de Carte, în parteneriat cu asociaţia MaiMultVerde au construit prima casă din hârtie în perioada 21 aprilie – 23 septembrie. Căsuţa din poveşti va sta, timp de două săptămâni, în faţa Muzeului Ţăranului Român (Şos. Kiseleff nr. 3). Mai multe detalii aici.

Pe flancuri

San Diego

Ospătar pentru o zi

Joi l-am asistat pe Dragos Bucurenci la restaurantul Violetei; unde ne-am distrat copios. El din postura de ospatar, iar eu de fotograf. Mai multe detalii aici. 

Cum se fac banii?

In ultima vreme n-am avut bani si nici n-am mai postat pe blog. N-au legatura una cu alta, dar mi-am propus sa castig bani de-un peste,  asa ca m-am inscris la un turneu de poker unde am castigat 2$. De aici lucrurile au decurs destul de simplu pentru mine, a inceput sa-mi placa pokerul cu fata lui ipocrita si m-am simtit ca si angajat, castigand cam 1$/h. Mai! ii castig, nu-i dau! mi-am zis. Nu lucrez mai mult de 8h pe zi pentru ca ma respect si tin la timpul meu liber, mai stau uneori peste program chit ca nu ma platesc dublu. Ce-mi place cel mai mult la noul meu loc de munca este ca, cu cat minti mai mult, cu atat ai mai mult de castigat. Nu va ganditi ca nici internetul nu reusesc sa mi-l platesc din renta mea, pentru ca imprumut banda/trafic/viteza de la vecini. De cand am un venit sigur, m-am dus(si am cam pierdut ceva timp pe acolo, timpul inseamna bani pentru mine) sa-mi renegociez rata la PelicaniiBankdePeste pentru cuibul pe care l-am achizitionat prin ei. Astia-s mai tari decat colegii mei de serviciu. Mi-au platit cat am cerut dar au dublat miza, cerandu-mi spaga o mie de euro (numindu-l ei comision) si un cuib in plus pentru domniile sale. Asta asa, pentru ca ma ajuta si au inteles ce situatie materiala am (nu le-am spus de noul meu loc de munca).

Ce-i drept, nu timpul irosit pe negocieri esuate sau lucrul peste program m-au facut sa nu mai postez pe blog ci faptul ca nu-mi mai plac fotografiile pe care le fac. Am facut exceptie cu aceasta de mai sus pentru ca am vazut ca si americanii reusesc sa faca banii la fel de usor ca si mine. Nu pentru ca m-am ajuns, ca am bani si vad lucrurile diferit ci pentru ca sunt foarte exigent cu mine insumi. Nu privesc lucrurile intr-o directie gresita, ba chiar cred ca asta ma va ajuta pe viitor. Abia astept sa-mi iau concediu, sa-mi limpezesc creierii si sa editez multimea de fotgrafii restante.

Daca aveti posibilitatea sa-mi oferiti un loc mai bun de munca, stiti unde ma gasiti...la serviciu.

All in!